CAPITOLUL 1: MORFOLOGIA ANALITICĂ NUMERICĂ

(continuare)

p. 20

1.2. Reprezentări ale obiectului arheologic (desenul şi fotografia de obiect)

Măsurăm, deci, mii de piese, introducem date în câteva zeci de câmpuri, pentru fiecare în parte, facem grafice, statistici, finalmente tragem concluzii şi formulăm ipoteze. Dar cât de credibile sunt reprezentările obiectelor arheologice? Deşi am auzit foarte multă lume nemulţumită de calitatea desenelor şi a fotografiilor, nu cunosc nici un îndreptar pentru uzul arheologilor şi desenatorilor§.

Deşi adeseori am avut dubii asupra calităţii unor reprezentări - şi, vom vedea, unele sunt chiar certitudini -, un experiment al lui Clive Orton (1992) mi-a produs chiar insomnii. Obiectul experimentului era desenarea unei oale-borcan în patru exemplare, realizate de patru persoane diferite (John Newton, Paul Tyers, Clive Orton şi Sunil Nandha, toţi ceramişti de meserie). Experimentul este ilustrat pentru a arăta "limitele înregistrării obiective", într-un capitol despre reprezentarea decorului, deci cu atât mai interesant cu cât subiecţii nu au acordat morfologiei o atenţie aparte. Diferenţele sunt mai vizibile în ce priveşte reprezentarea decorului, fără a impieta însă asupra înţelegerii tehnicilor şi şabloanelor decorative. Diferenţele de reprezentare morfologică mi s-au părut mai mici, până le-am ...măsurat. A fost suficient să încarc în baza de date două desene pentru a-mi pune apoi întrebări incomode. Eroarea reciprocă medie între primele două desene este de 5,7% (!). Este interesant şi unde se produc erorile. Diferenţele de înălţime totală sunt de 0.5% (este şi măsurătoarea cea mai simplă), deci, practic nule; diferenţele între diametrele la buză sunt de 10%, iar în ce priveşte diametrele bazei (care este incompletă, deci mai greu de măsurat) - 20%. Asemenea experimente transformă ipoteza dislocuirii desenului de obiect cu o fotografie de obiect supusă unor rigori de execuţie[1] - în obiectiv de realizat.

ÎNAPOI LA SUMAR VOLUM I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE - § 1.2.1. (probleme ale desenului de obiect)

---

§ Aş îndrepta aici textul original: cunosc astfel de lucrări, dar nu îmi sunt accesibile.

^[1] TEODOR E.1996, p.15, ultimul paragraf, dar şi infra, în acest capitol.